„Nu ne e de niciun folos să ascultăm învăţăturile sfinte dacă nu le trăim”, spunea Sfântul Augustin.

Ca în fiecare an, cursurile Facultății de Teologie Romano-Catolică din București încep cu o trăire. Alături de colegi, alături de profesori, dar mai ales, alături de Dumnezeu întrupat, Isus Cristos.

Luni, 2 octombrie 2023, începând cu orele 11.00, cadrele didactice, studenții, dar și susținătorii acestora din urmă, sunt invitați să participe la Sfânta Liturghie de deschidere a anului academic 2023-2024. Ceremonia va avea loc în Catedrala Sfântul Iosif din București.
Imediat după slujbă, în jurul orelor 12.00, participanții sunt invitați în Aula Magna, aflată la ultimul etaj al facultății. Aici vor avea loc cuvântul de deschidere al decanului, prezentarea profesorilor, dar și mărturisirea gândurilor noilor veniți, la început de drum.

Abia așteptăm să vă cunoaștem sau să vă revedem.

Volumul Memorii este o carte-document, care surprinde prin ineditul informaţiilor şi al documentelor prezentate nu numai cercetătorilor şi surorilor din Congregatio Jesu, ci şi fiecărui suflet care vrea să cunoască un crâmpei de adevăr istoric, probat nu numai prin mărturia Sorei Clara, ci şi prin documente de arhivă care arată modul în care autorităţile timpului au perceput Biserica Catolică din România ca pe un duşman deosebit de periculos, care trebuia înlăturat pe orice cale şi cu orice preţ. Această carte este îmbogăţită de un aparat critic consistent, note explicative şi referinţe – rodul cercetărilor Sorei Daniela Mare CJ, lector la FTRC – care orientează cititorul să înţeleagă şi în context ceea ce va descoperi între coperţile acesteia.

Un erou al credinţei şi o pildă deosebită de trăire a comuniunii cu Cristos şi Biserica este Sr. Clara (Catrina) Laslău din Congregatio Jesu (CJ). Sr. Clara Laslău (1912-2009) s-a călugărit la 17 ani, intrând în Institutul Sfânta Maria (azi Congregatio Jesu); în anul 1938 este trimisă la Nunțiatura Apostolică din București, unde a lucrat 12 ani. La 19 iulie 1950 este arestată împreună cu întregul personal al Nunțiaturii. Torturată pentru a obține de la ea informații despre activitatea Nunțiaturii, în anul 1952 este condamnată la 15 ani de muncă silnică. Trece prin penitenciarele Jilava, Mislea, Văcărești, Miercurea Ciuc, Timișoara și Oradea, fiind eliberată prin grațiere la 15 aprilie 1964, după 14 ani de detenție. Revenită mai întâi clandestin la viața de mănăstire, odată cu căderea regimului comunist își reia munca la Nunțiatură, așa cum le spusese anchetatorilor ei că va face. După pensionare s-a retras la Mănăstirea Sf. Agnes din Popești Leordeni, unde a continuat să slujească Biserica prin rugăciune şi trăirea cu bucurie a consacrării ei. A murit la 23 august 2009, la vârsta de 97 de ani, după 80 de ani de viață consacrată.

Pr. Andrei Dumitrescu

De puțină vreme a ieșit de sub tipar al șaselea volum din seria Mysterium Christi, scris de pr. prof. Wilhelm Dancă. Acesta are ca temă de meditații Evanghelia după Luca.

După cum precizează autorul, lecturând cartea vom „descoperi că, pentru a cunoaște mai bine specificul acestei Evanghelii, ar trebui să începem cu lectura și meditarea secțiunii cuprinse între capitolele 9 și 18, care are forma unei mari „călătorii” a lui Isus, începînd din Galileea, trecînd prin Samaria și ajungînd la Ierusalim, acolo unde moare și învie. Isus „călătorește” însoțit de discipolii săi și de mari mulțimi de oameni, predicînd treptat despre subiectele caracteristice ale catehezei sale, în special despre milostivirea lui Dumnezeu, astfel că această „călătorie” se transformă într-o invitație la a-L „urma pe Christos”, ceea ce înseamnă parcurgerea mai multor etape de maturizare a credinței și de trăire a vieții evanghelice.”

Volumul are 352 de pagini, structurate în capitole inspirate de textele evaghelice duminicale. Similar celorlalte volume ale seriei, autorul creează un dialog între rațiune, credință și imaginație. Printre temele teologice atinse, se numără: mila și compasiunea lui Isus, importanța rugăciunii, grija față de femei sau ajutorarea celor săraci și marginalizați. Sunt teme care acoperă nevoile spirituale ale fiecărui cititor.

„Volumul prietenos”, după cum îl numește autorul, poate fi cumpărat de la marile librării din țară sau de pe site-urile specializate cu vânzarea cărților.

Progamul conferinței

Thursday, 1 June 2023, Faculty building, Second floor, no. 24

Friday, 2 June 2023, Faculty building, Second floor, no. 24

Closing remarks in English: Hu Yeping

Closing remarks in Romanian: Adina Bălan

Saturday, 3 June 2023

Cultural day

Departures

Peace be with you all!

Organizatori

Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București

Centrul Interdisciplinar de Teologie și Științe ale Religiei

Council for Research in Values and Philosophy, Washington D.C., S.U.A.

Locație

Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București, Str. Gen. Berthelot, nr. 19, Sector 1, București

Timp

1-3 iunie 2023

Tema

Datorită structurii lor interioare religiile pot uneori să inspire, să legitimeze și să provoace conflicte, pentru că în fiecare religie se găsește înscrisă tendința către absolut și vocația la universalitate. Ținând cont de această structură a fenomenului religios, conflictele religioase sunt oarecum inevitabile.

În decursul istoriei unele dispute între puterea religioasă și puterea imperială s-au transformat într-un adevărat război. Așa a fost „războiul de treizeci de ani” (1618-1648), care s-a încheiat cu Pacea de la Westfalia (Germania). Într-adevăr, religia și războiul au marcat destinul multor oameni și popoare. Totuși, raportul dintre religie și război este ambiguu. De pildă, în modernitatea târzie au existat războaie care au avut cauze nu religioase, ci politice, economice, coloniale, teritoriale etc., iar religia „participa” la respectivele conflicte ca „ingredient ideologic”. Autoritățile religioase predicau pacea, însă combatanții doreau victoria sau înfrângerea „dușmanului” cu orice preț.

În zilele noastre religia a devenit din nou un factor de diviziune între oameni și popoare. Lucrul acesta nu înseamnă că celelalte motive de conflict – controlul politic, teritorial, economic etc. – au dispărut. Religia este asumată ca motivație „ideală” pentru care cineva merită să lupte și să moară. Dar, în cazul de față, religia nu înseamnă credință în Dumnezeu, ci apartenență religioasă. Religia are o funcție nominalistă, adică este un element de identificare. Acest sens al religiei se verifică în multe conflicte dintre creștini și musulmani, dar și între sunniți și șiiți, deci între două popoare musulmane, sau între două popoare ortodoxe, cum este cazul în Ucraina și Rusia.

Astăzi se fac eforturi pentru a identifica pacea cu religia, însă pare adesea că avem de-a face cu un oximoron, cei doi termeni fiind incompatibili. De aceea, printre altele, se face deosebire între rolul principal sau rolul secundar pe care l-a avut sau îl are religia într-un război. Întrebarea care se pune este următoarea: cum e posibil ca cineva să ucidă în numele lui Dumnezeu? Paul Ricoeur susține că pericolul violenței stă la baza oricărei convingeri puternice, așa cum este credința religioasă. În acest caz trebuie căutate diferite modalități pentru a depăși fenomenul violenței. Hans Küng propune asumarea unei etici mondiale, care să pornească de la premisa că, înainte de toate, orice ființă umană trebuie tratată ca ființă umană, adică în mod uman.

Reprezentanții religiilor susțin că deseori religia este instrumentalizată, dar oare chiar așa stau lucrurile? Nu există anumite interese comune și convenții de ajutor și legitimare între puterea politică și puterea religioasă?

În fine, dacă religiile conțin predispoziția la conflict, nu va exista o pace durabilă decât atunci când va exista pace între religii. Însă pacea are mai multe dimensiuni: politică, juridică, etică și religioasă. Dacă aceste elemente converg spre unul și același ideal, atunci pacea este posibilă.

Recent, în 1989, în Europa de Est și în alte părți ale lumii, cum ar fi Africa de Sud și Filipine, au avut loc schimbări politice și sociale fără vărsare de sânge. Lucrul acesta a fost posibil pentru că liderii politici, și nu doar ei, s-au opus violenței în numele religiei. Așadar, religia conține un potențial de non-violență. Din acest punct de vedere creștinismul este religia iertării și a iubirii dușmanilor. Dar și alte religii sunt și se prezintă drept religii ale păcii și bunei înțelegeri între oameni. De ce nu se pune accentul pe pace în discursurile religioase publice? De ce există derapaje ale unor oameni religioși către fundamentalism și violență? De ce unii lideri religioși nu se deschid spre dialogul interreligios?

Vă invităm să reflectăm împreună în cadrul unui dialog interdisciplinar, interconfesional și interreligios și să găsim răspunsuri la întrebările de mai sus și la alte întrebări similare pentru a marca astfel o etapă, cel puțin la nivel academic și personal, pe drumul care duce la pacea religiilor.

Comunicările pot fi prezentate în limba română sau în limba engleză.

Rezumat

Sunteți invitați să trimiteți titlul și rezumatul comunicării (300 – 500 de cuvinte) și un scurt CV la Adina Bălan (sradinacj@gmail.com) până pe 30 aprilie 2023. Comunicarea completă trebuie trimisă până pe 20 mai 2023 la aceeași adresă de email. Lucrările în limba română care vor fi considerate originale, au un element de noutate și respectă normele de redactare ale Facultății de Teologie Romano-Catolică vor fi publicate într-un volum colectiv. Lucrările în limba engleză vor fi acceptate în aceleași condiții – originalitate, noutate și respectarea normelor de redactare de la Council for Research in Values and Philosophy.

Logistică

Lucrările conferinței se vor desfășura în mod normal, cu prezență fizică, iar comunicările în plen vor fi transmise online.

Se acceptă înscrierea ca auditori în cadrul conferinței în limita locurilor disponibile.

Se va trimite în timp util celor înscriși invitația de participare la conferință.

Nu se percepe taxă de participare.

Contact

Adina Bălan

Facultatea de Teologie Romano-Catolică

Str. Gen. Berthelot, nr. 19

010164 – București, Sector 1

România

Email: sradinacj@gmail.com

Call for papers

INTERNATIONAL CONFERENCE

The Peace of Religions Today

Bucharest, Romania • 1-3 June 2023

Theme

Due to its inner structure and nature, each religion claims that it has the absolute and universal vocation, which sometimes causes and legitimizes conflicts. In historical terms, some disputes between religious and secular powers turned into war, for instance, the Thirty Years War (1618-1648) which ended with the Peace of Westphalia in Germany. Indeed, the relation of religion to war remains ambiguous but has shaped the destiny of many peoples and nations across the world. In late modernity, the causes of war were often political, economic, colonial, territorial etc., while religion was only an ideological ingredient of various conflicts. Although religious authorities preached peace, conflictual parties aimed to win at the risk of any human cost. Representatives of various religions claim that religion is often instrumentalized. Yet, common interests and mutual agreements of assistance and legitimation between political and religious powers still persist.

Over centuries religion has been a factor of division between peoples and nations. This does not imply that all other reasons, political, territorial, economic, etc., for conflicts are excluded. For many, religion as an ideal incentive is worth fighting and dying for. In fact, this understanding of religion is not seen as faith in God, but as religious belonging. As a nominalist function, such religion is rather a marker of identity. This can be observed in many conflicts between Christians and Muslims, between Sunni and Shia, or between the two Orthodox nations of Russia and Ukraine.

Despite many current efforts to equate peace and religion, it seems that the two notions are incompatible and form an oxymoron. Peace has many sides: political, legal, ethical, and religious. Peace is possible only if all these elements converge. Only when religion comes to peace, there could be a lasting peace. That is why a distinction between the two has to be made in order to understand what kind of role(s) religion plays in a given war. The key question here is how anyone feels entitled to kill in the name of God. Paul Ricoeur thinks that the danger of violence is inseparable from any strong convictions, of which religious belief is one. If this is the case, violence itself must be addressed and overcome. Hans Küng suggests embracing a world ethic based upon the principle that every human being is and should be treated as a human being before everything else in a humane manner.

In 1989, in Central and Eastern Europe, in South Africa or in the Philippines, major political and social changes took place without bloodshed. This was possible because political leaders among others opposed violence in the name of religion. In this sense, religion is considered to have an inner calling to non-violence. For instance, Christianity is the religion of forgiveness and love of enemies; other religions see themselves as religions of peace and goodwill among human beings. However, why then peace is not emphasized in the public speech of religion? Why many religious spokespersons tend to encourage fundamentalism and violent behavior? Why religious leaders are not open to inter-religious dialogue?

This conference calls for a common reflection on issues related to the issues of religion and peace in the framework of an interdisciplinary, interconfessional and interreligious dialogue. Together, it might be possible to find some answers to the above questions and perhaps raise new questions, walking side by side, as academics and as persons, religious or nonreligious, on the path to peace.

The conference will be conducted in English and to be held at the Faculty of Roman Catholic Theology, the University of Bucharest.

Abstract

Please send an abstract (300 to 500 words) and a brief CV to Adina Bălan [sradinacj@gmail.com] and [cua-rvp@cua.edu] by March 30, 2023. Full paper will be due on May 20, 2023. Well-developed papers will be published by the Council for Research in Values and Philosophy in its publication series “Cultural Heritage and Contemporary Change.”

Logistics

There is no registration fee. Participants will cover their own travel costs and other expenses. The local organizer will provide some meals and information of hotels nearby.

Contact

Adina Bălan

The Faculty of Roman Catholic Theology

University of Bucharest

Bucharest, România

Email: sradinacj@gmail.com

Facultatea de Teologie Romano-Catolică oferă viitorilor studenți două programe de licență, având ca scop pregătirea specialiștilor în comunicare și studii religioase, cercetători în domeniul teologiei şi asistenţi sociali.

Descarcă pliantele de prezentare:

Teologie_Asistenta_Sociala_2022

Studii_religioase_2022

Facultatea noastră oferă absolvenților de licență posibilitatea de a aprofunda anumite specializări, oferindu-le programe de masterat adecvate cerințelor actuale ale societății: comunicare biblică și eclezială, asistența socială a Bisericii, patrimoniu creștin european.

Descarcă pliantele de prezentare:

Masterat Patrimoniu Creștin European_2022

Masterat Comunicare Biblică și Eclezială_2022

Masterat Asistența Socială a Bisericii_2022

Vă așteptăm cu drag!

SESIUNEA: SEPTEMBRIE 2022 

SESIUNEA IULIE: 2022

Calendar:

Înscrieri la sediul facultății (str. Gral Berthelot nr. 19, sector 1, București):

04-18 iulie 2022 ( de luni până vineri între orele 9-14). În data de 18 iulie 2022 înscrierile se fac până la ora 12.00)

Interviu online: 19 iulie 2022, ora 10

Soluționarea dosarelor: 20 iulie 2022

Afișarea rezultatelor (clasamentului): 22 iulie 2022

Concursul de admitere pentru studii universitare de licență la Facultatea de Teologie Romano-Catolică se organizează conform Metodologiei cadru a Universității din București.

Număr locuri propuse:

20 locuri pentru programul: Comunicare biblică și eclesială

20 locuri pentru programul: Asistența socială a Bisericii

20 locuri pentru programul: Patrimoniu creștin european

DETALIAT:

8 locuri la buget + 12 locuri la taxă pentru programul: Comunicare biblică și eclesială

8 locuri la buget + 12 locuri la taxă pentru programul: Asistența socială a Bisericii

8 locuri la buget + 12 locuri la taxă pentru programul: Patrimoniu creștin european

Taxa anuală de studii este de 3250 lei/an.

ADMITEREA SE FACE PE BAZA NOTEI DE LA INTERVIU  ȘI A MEDIEI DE LA LICENȚĂ
În cazul egalităţii mediilor ultimilor candidaţi admişi departajarea se va face conform următorului criteriu: media de finalizare a studiilor de licenta.

Documentele necesare pentru înscriere se pot transmite și online/scanate cu asumarea responsabilității de către candidați cu privire la exactitatea datelor, autenticitatea și corespondența dintre documentele digitale/scanate și cele originale.

• Fişă-tip de înscriere; 
• Diploma de licență însoțită deSuplimentul la diplomă/Foaie matricolă, în original sau copie certificată conform cu originalul sau Adeverință de licență pentru promoția 2022;
• Diploma de bacalaureatsau diploma echivalentă cu aceasta, în original sau în copie certificată conform cu originalul;
• Documentul de recunoaștere a studiilor efectuate în afara României, conform prevederilor CNRED;
• Certificatul de naștere, în copie certificată conform cu originalul;
• CI sau pașaport, în copie;
• Adeverinţa medicală-tip, din care să rezulte că este apt pentru facultatea la care candidează;
• Două fotografii ¾ cm;
• Chitanţă de plată a taxei/ dovada achitării online a taxei de înscrierela concursul de admitere;
• Numai pentru persoanele care solicităscutirea de taxă la înscriere la concursul de admitere, se va prezenta în original/scanat (după caz) unul din următoarele documente: ¾ copie de pe certificatele de deces ale părinţilor (în cazul celor orfani de ambii părinţi); ¾ adeverinţă de la casa de copii/ centrele de plasament (în cazul celor aflaţi în această situaţie); ¾adeverinţă din care să rezulte calitatea de personal didactic sau didactic auxiliar, în activitate sau pensionat, a susţinătorilor legali; ¾ adeverinţă din care să rezulte calitatea de personal încadrat în Universitatea din Bucureşti pentru susţinătorii legali ai candidatului;
• Numai pentru candidații care au beneficiat de finanţare (parţială sau integrală) de la BUGETUL STATULUI, la studii universitare de master, se va prezenta în original/scanat Adeverință cu tipul de studii urmate și forma de finanțare(buget, taxă; se va menționa dacă a primit sau nu bursă);
• Dosar plic

fisa inscriere admitere master – doc

fisa inscriere admitere master – pdf

• Înscrierea la concursul de admitere se poate face:

– online la adresa de email: secretariat@ftcub.unibuc.ro

– în cazul înscrierii directe la secretariatul facultății, în numele candidatului, si de către o altă persoană pe bază de procură notarială.

Taxa de înscriere la concursul de admitere este în valoare de 200 lei.

Taxa se achită:

• în contul Facultății de Teologie Romano-Catolică: RO11 RNCB0076010452620 304

DETALII PLATĂ:
Beneficiar: UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Cod fiscal: 4505502
Cont IBAN: RO32 RNCB0076010452620 314
BANCA: BCR SECTOR 5.

Pe chitanță/ordin de plată va fi menționat: Concurs de admitere – Facultatea de Teologie Romano-Catolică, numele candidatului (chiar şi în cazul în care taxa este plătită de o altă persoană)

• online, pe site-ul Universității din București, link: https://po.unibuc.ro/. Când plata se face online se va depune la dosar documentul Detaliile tranzacției, generat prin accesarea link-ului indicat în email-ul primit după efectuarea plății, la Detalii complete despre tranzacția dvs. puteți găsi aici.
• la casieria Universității din București, șos Panduri 90-92, sector 5, București (lângă Academia Militară).

Taxa de admitere neutilizată nu se restituie.

Actele necesare pentru înscrierea la ADMITEREA 2022

DOSARUL DE ÎNSCRIERE

• Fişă-tip de înscriere, completată on-line sau fizic, în conformitate cu metodologia proprie fiecărei facultăţi (se depune în dosarul fizic);
• Diploma de bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în original sau în copie certificată conform cu originalul sau adeverinţă (în cazul liceelor la care nu s-au eliberat diplomele pentru promoţia 2022) eliberată de către instituţia de învăţământ, în care se menţionează media generală de la examenul de bacalaureat, notele la probele examenului de bacalaureat, termenul de valabilitate şi faptul că nu a fost eliberată diploma;
• Certificatul de naştere, în copie scanată;
• Diploma/e de olimpic, obţinute în perioada studiilor liceale, în copie scanată (dacă este cazul);
• Adeverinţa medicală-tip scanată, din care să rezulte că este apt pentru facultatea la care candidează (se depune în original în dosarul fizic);
• 2 fotografii ¾ cm;
• I sau pașaport, în copie scanată;
• Chitanţă de plată a taxei/ dovada achitării on line a taxei de înscriere la concursul de admitere în conformitate cu taxele aprobate de Senatul Universităţii din Bucureşti în copie scanată;
• Dosar plic

Documentul de recunoaștere a studiilor efectuate în afara României, conform prevederilor legale în vigoare la data înscrierii (dacă este cazul).

fisa inscriere admitere licenta – doc

fisa inscriere admitere licenta – pdf

SCUTIREA DE TAXĂ

Numai pentru persoanele care solicită scutirea de taxă la înscriere la concursul de admitere, se va prezenta în original/ scanat (după caz) unul din următoarele documente:

• copie de pe certificatele de deces ale părinţilor (în cazul celor orfani de ambii părinţi);
• adeverinţă de la casa de copii/ centrele de plasament (în cazul celor aflaţi în această situaţie);
• adeverinţă din care să rezulte calitatea de personal didactic sau didactic auxiliar, în activitate sau pensionat, a susţinătorilor legali;
• adeverinţă din care să rezulte calitatea de personal încadrat în Universitatea din Bucureşti pentru susţinătorii legali ai candidatului;
• alte documente prevăzute de metodologiile/precizările proprii ale facultăţilor.

CANDIDAŢII AFLAŢI LA A DOUA FACULTATE

Pentru candidaţii care au urmat anterior un program de licenţă, adeverinţă cu tipul de studii urmate și forma de învăţămât: buget, taxă, cu bursă/ fără bursă eliberată de instituţia de învăţământ superior unde a fost înmatriculat studentul (copie scanată și depunerea în original în dosarul fizic).

CANDIDAŢII DIN SISTEMUL DE PROTECŢIE SOCIALĂ

Candidaţii care provin din centre de plasament sau din sistemul de protecţie socială vor putea opta pentru un loc special alocat acestor categorii de persoane, prevăzând documentele justificative în acest sens. Înscrierea la concursul de admitere se poate face, în numele candidatului, și de către o altă persoană pe bază de procură notarială (în cazul înscrierilor fizice la sediul facultăţii).

ÎNSCRIEREA LA DOUĂ SPECIALIZĂRI/FACULTĂŢI UB

Candidaţii care se înscriu şi urmează două programe de studii/specializări de la două facultăţi din cadrul UB vor prezenta originalul diplomei de bacalaureat la facultatea la care au fost admişi pe locurile finanţate de la buget, pentru a putea fi înmatriculaţi, iar copia la cealaltă facultate.

Înscrierea la concursul de admitere se poate face:

1. online la adresa de email: secretariat@ftcub.unibuc.ro
2. în cazul înscrierii directe la secretariatul facultății, în numele candidatului, si de către o altă persoană pe bază de procură notarială.

Taxa de înscriere la concursul de admitere este în valoare de 150 lei.

Taxa se achită:

• în contul Facultății de Teologie Romano-Catolică: RO11 RNCB0076010452620 304

DETALII PLATĂ:
Beneficiar: UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Cod fiscal: 4505502
Cont IBAN: RO32 RNCB0076010452620 314
BANCA: BCR SECTOR 5.

Pe chitanță/ordin de plată va fi menționat: Concurs de admitere – Facultatea de Teologie Romano-Catolică, numele candidatului (chiar şi în cazul în care taxa este plătită de o altă persoană)