Nemuritorii din Plovdiv

Darul neprețuit a lui Dumnezeu făcut sufletelor este viața veșnică iar experimentarea ei, se face prin moarte. Astfel, ajung fericiți toți cei care mor pentru lume în Isus Cristos prin Sacramentul Botezului, devenind proprietatea Lui. Nemurirea, devine bucuria tuturor creștinilor, care nu se va lua de la ei niciodată. Căci: „suferinţele timpului prezent nu se pot compara cu gloria viitoare care ni se va revela.ˮ (Rom 8, 18)

Pentru această „glorieˮ și-au dat viața trei părinți Asumpționiști: Kamen Vitchev A.A., Pavel Djidjov A.A. , Josaphat Chichkov A.A. și episcopul Pasionist de Nicopole Msgr. Eugène Bossilkov, fiind aleși pentru nemurire în odum fidei. Au fost executați de către regimul comunist bulgar pe data de 11 noiembrie 1952, la orele 23:30, în Penitenciarul Central din Sofia, Bulgaria. Osemintele lor au fost date uitării într-o groapă comună, deoarece: ,,în ochii celor nepricepuți, păreau că mor și ieșirea lor era considerată o nenorocire, plecarea de la noi, distrugere, dar ei sunt în pace.ˮ (Înț 3,2)

Servul lui Dumnezeu Kamen Vitchev Ionkov A.A. (de 55 de ani) a fost superiorul Misiunii de Orient și al Seminarului din Plovdiv. Născut la data de 23 mai 1893 și martirizat în noaptea de 11 spre 12 noiembrie 1952 pentru fidelitatea sa față de Cristos și Biserică. Al doilea Martir a fost Servul lui Dumnezeu Pavel Iozov Djidjov A.A. (de 33 de ani) părinte econom Asumpționist al Misiunii de Orient și al Seminarului din Plovdiv, născut la data de 19 iulie 1919 și executat la aceeași dată și oră. Celor doi martiri li s-au alăturat: părintele Josaphat Andréev Chichkov A.A. (de 66 de ani), curatorul Bisericii Romano-Catolice de Varna-Bulgaria, născut la data de 9 februarie 1884 și episcopului Passionist de Nicopole-Eugène Bossilkov (de 52 de ani), născut pe data de 16 noiembrie 1900.

Care a fost motivul execuției lor?

  1. Trădare și spionaj în contact cu misiunile anglo-americane, primind remunerație pentru aceasta și
  2. Trafic de valută.[1]

Un adevărat complot împotriva sistemului comunist bulgar. Un fiasco premeditat și regizat à la carte de către autorități, care pe 29 septembrie 1952, au publicat în ziarul Rabotnicesko Delo capete de acuzare împotriva organizației catolice care a complotat și spionat în Bulgaria pentru răsturnarea regimului. Două caricaturi din 25, respectiv 27 septembrie 1952, aduceau acuzații grave Papei Pius al XI-lea: de spionaj, dezordine și sabotaj. Asumpționiștii au fost catalogați drept niște spioni ipocriți ai Vaticanului, care făceau trafic de arme.

Totul a fost premeditat, deoarece articolul apare înaintea lichidării lor. Protocolul de execuție a Servilor lui Dumnezeu este notat cu data de 11 septembrie 1952 și a fost pus în aplicare în conformitate cu art. 263 și 272 din Codul Penal. Aceștia au fost arestați de către Curtea Supremă a Republicii Populare Bulgare, doc. Nr. 452/52, departamentul 3, fiind ridicați de către autorități chiar din incinta mănăstirii. Sentința de execuție nr. 895a din data de 3.X.1952 a fost aplicată în prezența Procurorului Parchetului General de la Sofia, a medicului și a Directorului penitenciarului. Notificarea execuției a fost mai apoi prezentată Președintelui Consiliului de Administrație Municipală de la Sofia, fiind semnată un an mai târziu pe data de 28 ianuarie 1953 cu numărul: N 452.52.III. Cauza survenirii decesului a fost: plagă împușcată.[2] Pe data de 26 mai 2002, cei trei părinți Asumpționiști împreună cu episcopul Pasionist au fost beatificați de către Papa Ioan Paul al II-lea. Amintirea acestui eveniment a fost imortalizată printr-o placă comemorativă așezată în Piața Centrală din Plovdiv.

Pe 12 noiembrie 2023, începând cu orele 10:30, în Biserica Sfânta Înălțare a Domnului, membrii comunităților Asumpționiste din România, Franța și Italia, împreună cu Mons. Christo Proykov, episcop greco-catolic de Sofia, s-au adunat pentru a sărbători mucenicii martirizați.

În omilia sa, Preasfințitul Christo, a trecut în revistă istoria Asumpțiunii din Bulgaria care s-a întins până la Papa Pius al IX-lea, atunci când fondatorului congregației, Părintelui Emmanuel dʹAlzon i sa cerut să meargă în Bulgaria pentru a lucra la educarea copiilor, a tinerilor proveniți din familii sărace, precum și a unității creștinilor.  Pentru îndeplinirea acestei misiuni, Părintele dʹAlzon l-a delegat pe Pr. Victor Galabert A.A. în 1862 la Constantinopol pentru a vedea conjunctura. Astfel, în primăvara anului 1863 s-a deschis comunitatea fraților Augustinieni Asumpționiști. La scurt timp, pe data de 24 aprilie 1868, primele surori misionare sunt trimise în Bulgaria, unde deschid comunitatea Notre Damme de Bulgarie/ Sfânta Fecioară a Bulgariei. „După câțiva ani Frații și Surorile Asmpționiste au deschis mai multe școli, colegii, seminarii, unde au lucrat împreună. Au primit copii și tinerii din diferitele confesiuni. Nu conta religia din care făceau parteˮ– a concluzionat Preasfințitul Christo. Iată așadar marea trădare pe care Biserica Catolică a făcut-o regimului comunist bulgar… Slujba comemorativă, a  fost urmată de un agapae frățesc la care a participat întreaga comunitate greco-catolică adunată la acest eveniment. Papa Ioan Paul al II-lea spunea următoarele la ceremonia de beatificare: ,,Acest gest nu poate să nu aibă un caracter și o semnificație ecumenică. Poate că cea mai convingătoare formă de ecumenism este ecumenismul sfinților și al martirilor.ˮ ,,Fidelitatea curajoasă în fața suferinței și a închisorii de care au dat dovadă Părinții Djidjov, Kamen și Pavel a fost recunoscută de foștii lor elevi – catolici, ortodocși, evrei și musulmani -, de enoriașii lor, de membrii comunităților lor religioase și de colegii lor de închisoare. Prin dinamismul lor, prin fidelitatea față de Evanghelie, prin slujirea dezinteresată a națiunii, noii Fericiți se disting ca modele pentru creștinii de astăzi, în special pentru tinerii bulgari, care caută să dea un sens vieții lor și care doresc să îl urmeze pe Cristos.ˮ (din omilia Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia beatificării martirilor de la Plovdiv, duminică, 26 mai, 2002.)[3]  Martirii din Plovdiv: „au dat un exemplu bun întregului popor bulgar, prin modul lor de a lucra, prin fidelitatea lor, credința lor, simplitatea lor.ˮ- a concluzionat Presfințitul Christo Proykov. „Poate că cea mai convingătoare formă de ecumenism este ecumenismul sfinților și al martirilor.ˮ- Papa Ioan Paul al II-lea

„Speranța lor este plină de nemurire.ˮ (Înț  3, 4)

 

 

Achim Vasile

Masterand anul II. CBE

Credit foto/ prelucrare proprie: Positio Super Martyrio, Tipografia Guerra s.r.l., Roma 2002

https://www.vagabond.bg/45-years-roofless-prison-2592 accesat la data de 27.11.2023

 

 

 

 

 

[1] Positio Super Martyrio, Beatificationis seu Declarationis Martyrii Servorum Dei Petri Vitchev et Pauli Djidjov necnom Iosaphat Chichkov, Tipografia Guerra s.r.l., Roma 2002

[2] Idem 1

[3]Apostolic visit of His Holiness Pope John Paul II to Azerbaijan and Bulgaria, Homily of the Holy Father în https://www.vatican.va/content/john-paul-ii/en/homilies/2002/documents/hf_jp-ii_hom_20020526_beatification-plovdiv.html accesat la data de 17.11.2023, 22:23

 

Posted in Important.